[dara]

Posibil ca motivatia sa existe, dar sa nu o simti pentru ca e acoperita de 'nu cred ca pot', 'cred ca va fi prea greu fara dulciuri', 'nu ma vad reusind si atunci nu-mi mai vine sa incerc', pana nu o mai simti. Pentru ca mai nimeni n-are o placere deosebita sa aiba multe kilograme, mai degraba ar avea o placere sa scape de ele (placerea fiind cam cand a scapat de mai multe, nu in proces). De-asta zic ca e destul de posibil ca motivatia sa existe.
Practic tu trebuie sa iei decizia, chit ca nu simti un elan deosebit. Iar dupa aia motivatia de a continua, se intretine - citesti lucruri, gandesti lucruri, nu prea vine peste tine de undeva, decat in cazuri rare, cand se petrec socuri, evenimente mai deosebite. Practic motivatia se alimenteaza de catre tine, pentru ca, de obicei, aia intamplatoare (nu construita de tine) dispare cam de tot dupa 6-9 luni de gestionare a greutatii, daca n-o alimentezi cum ai baga combustibil in masina.
Daca simti ca nu poti sa te apuci de gestionat greutatea, apuca-te mai intai de construit motivatia si construieste la ea zi de zi, in mod repetat. Te poti gandi cum ar fi sa ai kilogramele (mai putine) pe care poate nici nu mai idnraznesti sa speri ca le-ai putea avea.
Si de cate ori nu reusesti, reia, nu trage concluzia ca nu se poate.
Tin pumnii!