[Deliutza]

Anterior postat de bzzz

Din nou, noi
Nichita Stanescu


Bun, dar cu noi cum ramine ?
Ei au fost mari, tragici, sfinti...
Ei au mincat piine,
parintilor nostri le-au fost parinti.
Dar noi, dar cu noi ?...
Lor le-a fost frig, au patimit,
au mers prin zapada, prin noroi,
au murit si s-au nemurit.
Noi traim, cu noi cum ramine ?
S-a hotarit ceva ?
S-a hotarit ?
Cind anume si ce anume ?
Suntem, dar ne este urit !

foarte frumoasa si profunda Nichita Stanescu rulzzzzzzzzz

[Deliutza]

Ce sa mai foarte foarte frumoase poeziile, o adevarata incantare sa trec pe aici! Imi place foarte mult sa le citesc...
Ema, am citit printre randuri ca ai fost incordata zilele ce au trecut! Te imbratisez si ma bucur ca a trecut repede si cu bine!
Eu sunt mai razboinica, niciodata nu mi-a placut sa depind de serviciile unui barbat! Adica imi place sa cred ca stiu sa fac de toate si inca mai am de invatzat, desigur este adevarat ca fara ei nu putem exista si ca sunt lucruri pe care trebuie sa le faca

[Deliutza]

Pe înserate de Octavian Goga

Mireasa cerului albastru
Îşi împânzeşte-n ape chipul,
De vraja ei tresare unda
Şi-nfiorează-se nisipul.

S-aştern bobiţele de rouă
Pe-ntinsul luncii patrafir:
Din mâna cerului, părinte,
Se cerne preacuratul mir...

În mulcom zvon se-mbrăţişează
Cu apa trestia bolnavă -
Doi licurici şi-aprind sfiala
În adăpostul de otavă.

S-aude toaca cum, grăbită,
În fag o bate-o gheunoaie -
Se odihnesc pe iarbă mieii,
Şi zurgălăii de cioaie.

Domol purcede glas de schijă
De la clopotniţa din deal,
Să povestească lumii jalea
Înstrăinatului Ardeal.

[Deliutza]

Poemă în oglindă de George Bacovia

În salonul plin de vise,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint,
Bate toamna,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint.
În fotoliu, ostenită, în largi falduri de mătase,
Pe când cade violetul,
Tu citeşti nazalizând
O poemă decadentă, cadaveric parfumată,
Monotonă.
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare...
Dar pierdută, cu ochi bolnavi,
Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat.
Şi privirea-ţi cade vagă peste apa larg-ovală,
Pe grădina cangrenată,
Peste toamna din oglindă -
Adormind...
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare...
Însă pal mă duc acuma în grădina devastată
Şi pe masa părăsită - albă marmură sculptată -
În veşmintele-mi funebre,
Mă întind ca şi un mort,
Peste mine punând roze, flori pălite,-ntârziate
Ca şi noi...
Zi, finala melodie din clavirul prăfuit,
Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate.
Vezi, din anticul fotoliu -
Agonia violetă,
Catafalcul,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint...

[Ema55]

Ziua buna slabute iubitoare de frumos!
Va doresc o zi frumoasa!

[Ema55]

Anterior postat de Deliutza

Ce sa mai foarte foarte frumoase poeziile, o adevarata incantare sa trec pe aici! Imi place foarte mult sa le citesc...
Ema, am citit printre randuri ca ai fost incordata zilele ce au trecut! Te imbratisez si ma bucur ca a trecut repede si cu bine!
Eu sunt mai razboinica, niciodata nu mi-a placut sa depind de serviciile unui barbat! Adica imi place sa cred ca stiu sa fac de toate si inca mai am de invatzat, desigur este adevarat ca fara ei nu putem exista si ca sunt lucruri pe care trebuie sa le faca

Bine-ai revenit Deliutza!
Multumesc pentru sustinere!

[Ema55]

Anterior postat de Deliutza

Pe înserate de Octavian Goga

Mireasa cerului albastru
Îşi împânzeşte-n ape chipul,
De vraja ei tresare unda
Şi-nfiorează-se nisipul.

S-aştern bobiţele de rouă
Pe-ntinsul luncii patrafir:
Din mâna cerului, părinte,
Se cerne preacuratul mir...

În mulcom zvon se-mbrăţişează
Cu apa trestia bolnavă -
Doi licurici şi-aprind sfiala
În adăpostul de otavă.

S-aude toaca cum, grăbită,
În fag o bate-o gheunoaie -
Se odihnesc pe iarbă mieii,
Şi zurgălăii de cioaie.

Domol purcede glas de schijă
De la clopotniţa din deal,
Să povestească lumii jalea
Înstrăinatului Ardeal.

O poezie veche, descriptiv peisagista si putin trista. Goga a fost un mare iubitor de tara si desi nu pare, poezia transmite de fapt un filon istoric. Un poet nationalist de la care avem cu totii ce invata!

[Ema55]

Anterior postat de Deliutza

Poemă în oglindă de George Bacovia

În salonul plin de vise,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint,
Bate toamna,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint.
În fotoliu, ostenită, în largi falduri de mătase,
Pe când cade violetul,
Tu citeşti nazalizând
O poemă decadentă, cadaveric parfumată,
Monotonă.
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare...
Dar pierdută, cu ochi bolnavi,
Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat.
Şi privirea-ţi cade vagă peste apa larg-ovală,
Pe grădina cangrenată,
Peste toamna din oglindă -
Adormind...
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare...
Însă pal mă duc acuma în grădina devastată
Şi pe masa părăsită - albă marmură sculptată -
În veşmintele-mi funebre,
Mă întind ca şi un mort,
Peste mine punând roze, flori pălite,-ntârziate
Ca şi noi...
Zi, finala melodie din clavirul prăfuit,
Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate.
Vezi, din anticul fotoliu -
Agonia violetă,
Catafalcul,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint...

Of...Deliutza! Cam triste poeziile tale astazi! In alta ordine de idei, poezia este un brand bacovian care nu se dezminte: melancolic de frumoasa!

[Geanynna]

Ciao EmaCum esti azi?

[Ema55]

Anterior postat de Geanynna

Ciao EmaCum esti azi?

Buna Geanynna, scumpa!
Sunt bine, multumesc de intrebare!
Tu? Ce faci?