[VAmedeea]

Anterior postat de denimada

Buna, fetelor
Eu nu dau sfaturi, insa pot sa imi expun opinia evaluata si reevaluata in ultimul timp. E foarte frumos si sanatos sa fii slab, insa noi, cele care am suferit sau suferim de anorexie, stim cel mai bine cat de greu e cand aceasta dorinta devine o boala, in adevaratul sens al cuvantului. Ar trebui sa constientizam ca putem slabi fara sa existe riscul sa ne imbolnavim prin infometare sau alte metode subsidiare (multe din noi "practicam" asa ceva). Nu trebuie sa luam mancatul ca fiind impotriva noastra, sa il privim ca pe un inamic. Trebuie sa ne stabilim noi insene un regim de viata corect si sanatos, pentru ca noi avem puterea sa stabilim ce e bine pentru noi, noi suntem cele care ne conducem, nu viceversa, adica nu mancarea sau mancatul ar trebui sa ne conduca pe noi. Daca o sa reusim sa cream un echilibru intre ceea ce dorim sa facem, ceea ce ne dicteaza mintea sa facem si ceea ce ne permite corpul nostru sa facem, atunci o sa fie bine atat pentru fizicul nostru, cat si pentru sufletul nostru.
Sper sa putem reusi sa fim sanatoase, slabute si frumoase V-am pupat

Mada, sunt perfect de acord cu tine.
Iar echilibrul asta de care vb e valabil pt toata lumea, nu doar pt persoanele anorexice. Pt ca toti avem nevoie de cumpatare, de ratiune, si, de ce nu, de anumite frane din cand in cand.Sa nu devenim sclavii nimanui si nimic din lumea asta sa nu ne poata subjuga, indiferent ca e o persoana, o boala, un obiect sau un aliment.
Daca ai probleme cu anorexia, mai treci pe aici, mai vb. Eu nu am problema asta, am altele, printre care si mancatul pe fond nervos.
Si da, trebuie sa e controlam, nu putem sa ne lasam conduse de emotii.
Te pup si bafta multa in tot ceeea ce vrei sa faci!

[denimada]

Am avut mai multe probleme, de vreo 5 ani ma tot lupt ba, cu una ba cu alta. Am si eu perioade in care mananc normal, perioade in care mananc pe fond nervos, dar dupa aceea ma simt groaznic. Tocmai asta e problema, nu trebuie dramatizata orice situatie. Chiar si intr-o dieta, daca se intampla sa ne abatem intr-o zi, nu trebuie sa renuntam la dieta si sa continuam obiceiurile proaste. Echlibrul acela despre care vorbeam este foarte important
O sa mai trec pe forum cu mare placere, pt ca imi doresc sa cunosc mai multe persoane si sa aflu mai multe povesti si lucruri despre altii indeosebi despre fetele care au aceleasi probleme sau, pur si simplu, isi doresc sa fie slabute

[denimada]

Hello. Am vazut ceea ce ai scris in legatura cu menstruatia. Si eu am avut o perioada in care sufeream de anorexie si nu am avut ciclu aproape 2 ani. Amenoreea sau lipsa menstruatiei este un simptom al anorexiei. Problema este ca tu trebuie sa iti revii dpdv psihic, incearca sa vorbesti cu cineva avizat pe aceasta tema, pt ca anorexia te afecteaza, in primul rand si cel mai profund pe plan psihic. Daca e nevoie, consulta-te cu un psiholog, o sa iti fie de mare ajutor si eu am procedat la fel si m-a ajutat. Degeaba iti zicem noi sa mananci sau sau faci una alta Tu trebuie sa constientizezi ca trebuie sa te faci bine si sa ai un stil de viata sanatos
Multa bafta
Mesajul este pt Princess95 nush dc nu s-a postat ca raspuns la mesajul ei

[princess95]

Anterior postat de denimada

Hello. Am vazut ceea ce ai scris in legatura cu menstruatia. Si eu am avut o perioada in care sufeream de anorexie si nu am avut ciclu aproape 2 ani. Amenoreea sau lipsa menstruatiei este un simptom al anorexiei. Problema este ca tu trebuie sa iti revii dpdv psihic, incearca sa vorbesti cu cineva avizat pe aceasta tema, pt ca anorexia te afecteaza, in primul rand si cel mai profund pe plan psihic. Daca e nevoie, consulta-te cu un psiholog, o sa iti fie de mare ajutor si eu am procedat la fel si m-a ajutat. Degeaba iti zicem noi sa mananci sau sau faci una alta Tu trebuie sa constientizezi ca trebuie sa te faci bine si sa ai un stil de viata sanatos
Multa bafta
Mesajul este pt Princess95 nush dc nu s-a postat ca raspuns la mesajul ei

Buna
Multumesk de raspunsfetelor apreciez astasi in legatura cu anorexiaKUM AI SCAPAT DE EA??a fost lung,greu,stresant si te-ai ingrasat mult dupa???

[denimada]

hey
In cazul meu parintii au luat initiativa. Eu aveam vreo 13, 14 ani la momentul acela. Imi scapase situatia de sub control. Pot spune ca a fost o perioada destul de grea, privind retrospectiv. M-au internat in spital, analize multe, sperieturi din partea doctorilor... A trebuit sa mananc ca altfel ma bagau la sonda, sa ma hraneasca artificial :-| aia m-a speriat. Insa, factorul determinant in vindecarea mea a fost consilierea psihologica. Te ajuta ft mult sa vorbesti cu cineva. E o intreaga operatiune, daca pot spune asa... e destul de dificil si ia mult timp relativa vindecare. spun relativa fiindca nu se stie daca te vindeci in totalitate.
Nu te ingrasi mult dupa, depinde si de tine, cat mananci, cum mananci, ce mananci. Insa nu mai trebuie facuta o obsesie din a manca. La urma urmei, in asta consta anorexia, pe de-o parte.
Tu trebuie sa te gandesti sa fii sanatoasa. Totul vine din interior si tine doar de tine, in mare parte; ceilalti te ajuta doar, in cazul in care tu nu poti gasi drumul.
Bafta. Ne mai auzim

[VAmedeea]

Hei, fetelor, pe unde ati disparut?
Ce planuri aveti de sarbatori?
Hai ca doar aici nu trebuie sa vb doar de meniuri si mancare, putem sa ne mai si relaxam!

[VAmedeea]

Fetelor, sa aveti parte de sarbatori linistite, frumoase, relaxante iar voi sa fiti voioase si fericite!

[princess95]

Anterior postat de denimada

hey
In cazul meu parintii au luat initiativa. Eu aveam vreo 13, 14 ani la momentul acela. Imi scapase situatia de sub control. Pot spune ca a fost o perioada destul de grea, privind retrospectiv. M-au internat in spital, analize multe, sperieturi din partea doctorilor... A trebuit sa mananc ca altfel ma bagau la sonda, sa ma hraneasca artificial :-| aia m-a speriat. Insa, factorul determinant in vindecarea mea a fost consilierea psihologica. Te ajuta ft mult sa vorbesti cu cineva. E o intreaga operatiune, daca pot spune asa... e destul de dificil si ia mult timp relativa vindecare. spun relativa fiindca nu se stie daca te vindeci in totalitate.
Nu te ingrasi mult dupa, depinde si de tine, cat mananci, cum mananci, ce mananci. Insa nu mai trebuie facuta o obsesie din a manca. La urma urmei, in asta consta anorexia, pe de-o parte.
Tu trebuie sa te gandesti sa fii sanatoasa. Totul vine din interior si tine doar de tine, in mare parte; ceilalti te ajuta doar, in cazul in care tu nu poti gasi drumul.
Bafta. Ne mai auzim

Multumesk mult de raspunssa stii ka ma ajuti astfel caci sunt intr-adevar confuza....dar cum si cu ce te alimenteaza....timp de 8-9 luni am avut o alimentatie haotica neechilibrata si neclara nici makar p/u mn...asak akum am pierdut notiunea limitei si a normalului....ma simt ca un kopil care nu stie cum si cind si inka ce sa manince ..kiteodata nu simt foame ...iar daca sunt presata de rude manink in fata lor foarte mult toata masa ....apoi caut zile intregi sa nu manink nimik caci ma simt vinovata....

[anymaryia]

buna fetelor!un AN NOU FERICIT SI CU MULTE BUCURI!Sa aveti pofta mare la bucatecmf?/

[princess95]

kiar manink intr-una asta inseamna ka nu mai sunt anorexica????