[Rusu Laura]

Hipertensiunea arteriala este definita ca fiind valoarea presiunii arteriale sistolice = 140mm Hg si cea a presiunii arteriale diastolice = 90mm Hg. Valoarea optima a tensiunii arteriale este considerata < 120/80 mm Hg , cea normala < 130/85 mm Hg, iar pana la 140/90 mm Hg este definita valoarea "high-normal", care nu este incadrata ca fiind hipertensiune, dar reprezinta totusi o grupa cu risc cardiovascular crescut.
Presiunea arteriala crescuta produce un stress la nivelul vaselor de sange din organele tinta. Ea reprezinta un factor care precipita instalarea aterosclerozei si a complicatiilor acesteia, dar, pe de alta parte, este intretinuta la randul ei de existenta aterosclerozei. Cand diametrul vaselor de sange este scazut prin ateroscleroza, presiunea arteriala creste; invers, medicatia vasodilatatoare, crescand diametrul vaselor de sange, scade presiunea arteriala. Cu timpul, prin cresterea travaliului cardiac necesar pentru pomparea sangelui in periferie in ciuda unei rezistente vasculare crescute, se instaleaza hipertrofia ventriculara stanga si, in cele din urma, insuficienta cardiaca.

Cei mai importanti 4 factori legati de dieta si asupra carora modificarea stilului de viata are un impact foarte mare sunt: supraponderea, ingestia crescuta de sare, consumul de alcool si sedentarismul.

Supraponderea sau obezitatea

Greutatea corporala influenteaza in mare masura valoarea tensiunii arteriale. Un IMC = 27 este corelat cu cresterea tensiunii arteriale (National Joint Committee). Mult mai fidela in acest sens este obezitatea abdominala, prezenta ei semnificand o constelatie de alti factori de risc cardiovascular.
Cresterea in greutate realizata de-alungul vietii explica, de asemenea, tendinta tensiunii arteriale de a creste odata cu varsta. S-a observat ca in societatile umane in care populatia nu castiga ponderal pe masura avansarii in varsta, tensiunea arteriala ramane de obicei stabila dealungul vietii.
Este necesar deci, ca masura de preventie a hipertensiunii, un screening al obezitatii si supraponderii, realizat inca din perioada copilariei, si instituirea precoce de modificari in stilul de viata. Copiii trebuie incurajati sa participe la cat mai multe activitati sportive, sa-si limiteze aportul de produse gen fast-food, preferand in schimb fructele si legumele, sa-si controleze aportul de sare si lipide.

Ingestia crescuta de sare
- evitarea sarii in exces este benefica pentru toti indivizii, chiar si pentru normotensivi;
- la cei cu risc de a dezvolta hipertensiune, recomandam un regim alimentar hiposodat si anume sa nu adauge sare in mancare, sa evite alimentele sarate excesiv;
- la cei hipertensivi dovediti, regimul hiposodat este obligatoriu, acesta aducand numai beneficii.

Alti factori alimentari
Potasiul - aportul acestuia in alimentatie este invers proportional cu valoarea tensiunii arteriale. Cu cat cantitatea de potasiu consumata e mai mare, cu atat valoarea presiunii arteriale este mai mica. Exista studii care arata ca dublarea cantitatii de potasiu in alimentatie scade presiunea diastolica intre 3-5 mm Hg, scazand astfel riscul de AVC[16].
Mecanismele prin care actioneaza potasiul sunt:
- reduce rezistenta vasculara periferica (prin vasodilatatie directa);
- favorizeaza eliminarea apei si a Na din organism;
- inhiba sistemul renina-angiotensina;
- scade tonusul adrenergic.
Cresterea aportului de K se poate realiza prin cresterea consumului de fructe si vegetale verzi. O alta posibilitate ar fi inlocuirea sarii din alimente cu o sare de potasiu, dar acest lucru necesita precautii speciale, in special referitoare la functia renala.
Calciul - s-a demonstrat, de asemenea, ca populatiile care consuma mai mult calciu au o prevalenta mai mica a hipertensiunii arteriale.