[VentoFreddo]

Anterior postat de symonycy

Pai vreau sa lucrez ceva. Faza este urmatoarea: din august anul trecut pana in martie anul acesta am urmat aici un curs de integrare. Dupa aceea, in aprilie si mai ne-am tot dus in Romania cu treburi. Din iunie am inceput sa cautam ceva pt mine, dar e iulie si ....nimic. Am incercat prin cunostinte. Acum ne gandim ca daca in septembrie avem nunta, o sa fim 3 saptamani in Romania si in "luna de miere". Cine naiba mi-ar da 3 sapt concediu daca ma angajez acum? Nu stiu....dar m-am saturat de stat acasa.

Da..atunci tot ce poti sa faci e sa astepti pana dupa nunta..Si poate ca in toamna s-or gasi locuri de munca..Nu stiu cum e acolo, aici se gasesc celmai bine in August si de Craciun, cand multe si multi pleaca acasa in concediu sau de sarbatori..
Noapte buna, Simo, pe maine

[symonycy]

Anterior postat de VentoFreddo

Noapte buna, Simo, pe maine

Noapte buna si tie, draga!!!!!!

[Fulguta]

[Fulguta]

Neata Simo !

[angela av]

Buna Simo si la tine in jurnal....imi pare rau pt. ca esti bolnaviora...e bine ca totusi ti-ai descoperi hepatita C...daca nu era nevoie de sange pt.transfuzie oare cand aflai...
Pt.prietenul tau jos palaria.....cuvintele subt de prisos....un Om cu O mare...

[Fulguta]

Noapte buna Simo !

[crina38]

Anterior postat de symonycy

Fetelor, sa va spun povestea mea. M-am hotarat, vad ca unele dintre voi au probleme, o parte din voi treceti cu capul sus peste ele, altele nu reusiti sa le depasiti.
In februarie 2007, o colega de serviciu din Romania s-a operat de fibron si avea nevoie de sange. Asa ca ne-am adunat cu mic cu mari din firma sa mergem sa donam.Din gramada de persoane care eram numai eu si sotul altei colege am fost apti sa donam. Si asa am aflat dupa 2 zile ca am hepatita C. Initial am respins ideea, am facut mai multe investigatii la particular, dar din pacate rezultatul a fost acelasi. Eu eram impreuna cu Gabi, actualul sot, doar de cateva luni, dar ne vazusem de 3 ori cred ca el deja locuia in Germania. Toti prietenii i-au zis ca e nebun daca mai sta cu mine, ca toata viata se expune la un risc, ca sunt atatea femei pe pamant, etc...stiti si voi. Drept dovada, le-.a dat peste nas si uite-ne casatoriti. In fine.....
Faza este ca virusul mi-a ajuns la ficat si a facut un pic ravagii, nu grav, dar nici nu pot sa ma culc pe urechea ca e ok. In primul an cand am aflat si m-am internat in spital pentru investigatiile necesare la dosarul pt casa de sanatate, viremia(cantitatea de virus din sange) era mare. Urmatorul an, cand am repetat analiza, era de 8 ori mai mica, asta datorita unui regim de viata sanatos.
Primele 3 luni, in 2007, dupa ce am aflat, am suferit o mare depresie, m-am schimbat si nu in bine, mi se parea nedrept ca exact atunci cand ma simteam implinita pe toate planurile, viata mi-a tras presul de sub picioare. Am trecut prin toate cele 5 faze: socul, negarea, furia, depresia si impacarea cu gandul. In momentul in care am fost foarte bine informata asupra bolii, in momentul in care am inteles ce trebuie sa fac, atunci mi-am revenit psihic. Si fooooarte importantRIETENII MI-AU FOST ALATURI; s-au comportat exceptional si asta m-a ajutat mult.
Sunt tanara, acum am o noua viata aici, am grija de mine si cu voia lui Dumnezeu voi avea si copii la momentul potrivit.
Asa ca fetelor, nu va lasati doborate, capul sus, viata ne incearca, dar cu ajutorul celor dragi, cu toata informatia din ziua de azi, nu avem de ce sa ne lasam doborate!!!
Zambesc cand vad ca cineva sufera din dragoste sau cineva se supara din orice fleac, sunt lucruri atat de banale si le dam prea mare importanta. Dar ca sa ajungem la concluzia asta trebuie sa ni se intample ceva cu adevarat grav, din pacate.
Aceasta este povestea mea pe care v-am impartasit-o. Cele care au probleme sper sa le dea putina incredere, stiti vorba aia: CAND D-ZEU INCHIDE O USA; DESCHIDE O FEREASTRA!!!!

am citit...si ma mir ca nu ai avut simptome inainte.Eu am o prietena care are( avea...sau cred ca ramai purtator toata viata, dar virusul devine inactiv) hepatita C , dar se simtea rau .....Oricum a facut si un copil care acum are 3 ani si e bine merci dar a tinut sub observatie si s-a tinut de tot ce i-a recomandat doctorul
Asa ca se poate..clar!
Multa sanatate symo

[RaluRalu]

Hallo, Symonycy-ule!
Uite ca in sfarsit am apucat si eu sa te salut si in casuta ta Am citit povestea ta impresionanta... Mi s-au umezit ochii si pe mine mai rar ma prinzi in astfel de momente Eu iti doresc multa sanatate, o nunta si o casnicie frumoasa! Le meriti din plin pentru ca esti o scumpica
Intamplarea face ca eu astazi sunt foarte trista Si are legatura si cu povestea ta... Un prieten foarte bun ( are doar 23 de ani) a aflat ca are hepatita B si ca ar trebui sa faca tratamentul cu interferon sau cum ii spune Si eu nu cunosc mai nimic despre asta si nu stiu cum sa fac sa-i ridic moralul O sa incerc sa aflu mai multe de la Fulgu... Am inteles ca ingerasul ei chelios are hepatita B Si sa stii ca ai mare dreptate... Pana nu ne lovim de astfel de momente cumplite in viata, ne roade pizma legat de tot felul de nimicuri
Te pup dulce

[symonycy]

Anterior postat de crina38

am citit...si ma mir ca nu ai avut simptome inainte.Eu am o prietena care are( avea...sau cred ca ramai purtator toata viata, dar virusul devine inactiv) hepatita C , dar se simtea rau .....Oricum a facut si un copil care acum are 3 ani si e bine merci dar a tinut sub observatie si s-a tinut de tot ce i-a recomandat doctorul
Asa ca se poate..clar!
Multa sanatate symo

Crina, draga, m-ai vizitat in casuta mea
Sa-ti raspund in ordinea in care mi-ai scris....
La hepatita C nu ai simptome, decat cand este cam tarziu. Intrebarea asta am pus-o si eu (si crede-ma ca am vorbit cu multi medici), iar raspunsul a fost acelasi: este virusul cel mai parsiv, te simti rau cand e tarziu. Mie la ecograf mi se vedea ficatul in limite normale si "frumos", iar la biopsie am aflat ca virusul a facut ceva ravagii pe acolo. In afara de oboseala, nu am nimic. Sunt rumena in obraji, slabesc, ma ingras, nu am dureri sau altceva. Stii cum se zice, ca e boala de cucoane(mai fac si eu haz de necaz)
Dupa tratament(daca organismul raspunde bine), virusul nu dispare, el devine inofensiv, "doarme" in celula lui. Am intrebat si daca el poate reveni si mi s-a spus ca tratamentul cu interferon(singurul, din pacate) este mai nou(10 sau 15 ani, nu mai stiu) si inca nu au fost cazuri de recidiva.
Ma gandesc ca prietenna ta a mai avut ceva care o deranja si prin prisma asta a descoperit, nu stiu...
Dar daca ai sti ce stare am avut cand am citit ca are un copil si ca ea e bine, brusc m-am simtit plina de energie si bine-dispusa, sincer iti zic. Da, cel mai important este noi sa avem grija de noi si sa tinem totul sub observatie.
Te pupic si chiar mi-ai facut ziua placuta!!!!!(chiar daca ti-am raspuns asa tarziu)

[symonycy]

Anterior postat de RaluRalu

Hallo, Symonycy-ule!
Uite ca in sfarsit am apucat si eu sa te salut si in casuta ta Am citit povestea ta impresionanta... Mi s-au umezit ochii si pe mine mai rar ma prinzi in astfel de momente Eu iti doresc multa sanatate, o nunta si o casnicie frumoasa! Le meriti din plin pentru ca esti o scumpica
Intamplarea face ca eu astazi sunt foarte trista Si are legatura si cu povestea ta... Un prieten foarte bun ( are doar 23 de ani) a aflat ca are hepatita B si ca ar trebui sa faca tratamentul cu interferon sau cum ii spune Si eu nu cunosc mai nimic despre asta si nu stiu cum sa fac sa-i ridic moralul O sa incerc sa aflu mai multe de la Fulgu... Am inteles ca ingerasul ei chelios are hepatita B Si sa stii ca ai mare dreptate... Pana nu ne lovim de astfel de momente cumplite in viata, ne roade pizma legat de tot felul de nimicuri
Te pup dulce

Ralu, scumpo, ce rau imi pare sa aud asa ceva despre amicul tau
Pai iti spun eu cum sa-i mai ridici moralul: foarte important este sa te porti cu el normal, sa nu-l privesti ca pe o persoana bolnava; spune-i ca sunt fooooarte multe persoane cu B sau C care s-au tratat, tin regim(un regim pe care daca lumea l-ar tine ar fi mai sanatoasa) si duc o viata normala. Mie doctorii mi-au zis ca daca am grija de mine pot muri de batranete, nu de....altceva. Spune-i ca el e tanar, organismul lui va raspunde bine la tratament....Sugereaza-i, daca cumva el nu a facut-o, sa caute informatii pe internet, sa intre sa citeasca pe forumuri ce spun si altii despre asta si cum au trecut prin asta(pe mine m-a ajutat foarte mult).
Dar, stii cumva, starea psihica cum e la el? Sau inca nu ai vorbit deloc cu el?