[deadcountess]

Anterior postat de Roxii

Eu sunt total opusa..am incercat pe cat posibil sa ma feresc de dragoste in relatiile avute(desi nu au fost exagerat de multe).Intai asteptam sa cunosc bine persoana si sa vad ca merita dragostea mea inainte sa i`o ofer si de obicei relatiile nu durau mai mult de 1-2 luni.Singura exceptie e actualul care de cand l`am vazut mi`a tresarit inimioara

La varsta ta este altfel, o relatie inseamna un sarut, o floare, un film, o plimbare, niste clipe romantice etc. Eu m-am referit la relatiile mai stabile ca sa zic asa, oameni care stau impreuna.

[Cintya]

Atunci cand iubesti pe cineva, atunci cand il iubesti cu adevarat, nu conteaza cum arata, cate maini are si daca n`are un picior Il iubesti cu tot ce i se intampla iar lipsa unei maini sau a unui picior nu schimba dragostea pt el, nu are cum. Intr`adevar..situatia e tragica si sunt sigura ca ai avea de suferit ca partenera unui barbat cu probleme doar pt simplu fapt ca ti s`ar rupe sufletul cand l`ai vedea atat de schimbat sau neputincios. Cred ca intr`o asemena situatie eu as suferi mai mult decat el.. de parasit nici nu s`ar pune problema.

Exista posibilitatea ca la un moment dat sa te saturi de aceasta problema.. sa te plictisesti..eu zic ca exista, mai ales la o varsta de 20-25 de ani cand poti sa faci atatea lucrusi si ai nevoie sa experimentezi atatea lucruri noi.Nu am fost pusa in situatia asta dar cred ca in anumite conditii iubirea pt el se poate diminua.. Depinde de situatie si de persoanele implicate.

[ayssa]

Si eu cred ca iubirea e mai mult legata de interiorul unei persoane, decat de ambalaj. Eu chiar am strabism de la varsta de 2 ani si oricat de greu mi-a fost atunci cand eram micuta sa accept rautatile copiilor, in momentul de fata nu am nici o problema cu acest handicap al meu. Cat despre iubire... Am parte de iubire in ficare zi, de la un om cu adevarat special care m-a acceptat asa cum sunt. Intrebarea era daca as ramane langa el, in cazul in care Doamne fereste ar pati ceva? Bineinteles ca as ramane.

[ali_lumi]

Anterior postat de ayssa

Si eu cred ca iubirea e mai mult legata de interiorul unei persoane, decat de ambalaj. Eu chiar am strabism de la varsta de 2 ani si oricat de greu mi-a fost atunci cand eram micuta sa accept rautatile copiilor, in momentul de fata nu am nici o problema cu acest handicap al meu. Cat despre iubire... Am parte de iubire in ficare zi, de la un om cu adevarat special care m-a acceptat asa cum sunt. Intrebarea era daca as ramane langa el, in cazul in care Doamne fereste ar pati ceva? Bineinteles ca as ramane.

foarte frumos spus, si sunt total de acord cu tine.
Si eu am fost pusa in situatia asta, nu neeaparat sa am un handic,dar o problema de sanatate care ma taraste prin spitale anual si nu numai, iar odata chiar l am intrebat pe omul de langa mine:" dar tu nu te ai saturat sa ma vezi mereu bolnava, si cum ma chinui sa te chinui si tu langa mine"
la care el mi a raspuns cu un glas cald si relaxat '' Nu! Sunt langa tine acum,ai nevoie de mine si voi fii intotdeuna ,chiar daca trebuie sa mai vizitam acest spital de 5 ori''....
La care eu ma intreb acum: de ce nu as sta alaturi de un om cu o dizabilitate (nu ca ar avea una) pt ca pana la urma nu stam cu dizabilitatea omului stam cu sufletul sau. Deci mai exact,da! As sta !