[bogzalacra]

Anterior postat de ilse

astept sa ma striveasca cei patru pereti din jurul meu. pe unul scrie,, esti grasa'', pe altul ,,esti bolnava'',iar pe ceilalti ,,trebuie sa mergi la scoala. n-ai incotro'' si ,,esti o epava umana si n-o sa-i poti face fata vietii''.
ieri mi-a mai demonstrat inca o data propriul corp ca ma uraste si ca nu il voi putea invinge vreodata. asadar, toata ziua am zacut ba pe scaun, ba pe pat, plangand si intrebandu-ma unde sa-mi agat funia. crizele de tahicardie devin tot mai violente si mai dese. in cazul asta e o placere sa ma gandesc la scoala...
am nevoie de voi. am nevoie de niste litere pe un ecran. am nevoie de cuvintele incurajatoare ale unor straini, recunosc. vreau ca de fiecare data, dupa o zi grea de scoala sa ma retrag intr-o lume virtuala unde sa ma simt linistita.
azi bineinteles ca n-am facut nimic. am stat si-am mancat. mult. am abandonat tot: sportul, alimentatia. iar am o stare de delasare de nu mai am nevoie de nimic in afara de un frigider. plin, desigur.

Esti depresiva rau. In primul rand ce inseamna ca esti grasa. Cat de grasa poti fi ca sa poti spune ca esti o epava umana care n-o sa-i poti face fata vietii? Din cate inteleg eu din mesajul tau scoala pentru tine este un mare factor de stres.Nu cred ca esti nimic din tot ce ai scris mai sus ci numai ai avut o zi foarte rea. Curaj ca si maine e o zi si nimeni nu e perfect asa ca sa nu ai pretentii de la tine sa fii. Te rog fii mai optimista .

[Animis23]

Suntem aici. Si te sustinem si te asiguram ca zilele tale pot fi mai bune de acum incolo. Trebuie sa iti doresti si tu asta si sa incepi, zi dupa zi, sa lupti putin cu tine insati. Eu sunt aia cu "te iubesc, dar ma lupt cu tine pentru ca tu nu te lupti cu tine".

Tahicardia se poate trata. De asemenea, daca esti intr-adevar intr-un stadiu avansat de depresie, mergi la un psihiatru. Nu e nicio rusine. O sa iti dea niste happy pills. Mai multi oameni decat ti-ai putea imagina, cei foarte pozitivi si zambareti cu care ai uneori de-a face - iau antidepresive. Au fost inventate ca unii dintre noi sa poata supravietui mai usor societatii, asta e adevarul. Si daca simti ca nu poti face fata lumii, poate ca ai nevoie de un imbold chimic, si nu e nimic rau in asta.

Dar, ceea ce e cel mai important, e ca trebuie sa incepi sa faci ceva pentru TINE! Sa iei decizii pentru tine, pe cat posibil, sa te duci la doctor, etc...

[ilse]

va multumesc
sunt o epava nu pentru ca sunt grasa. adica nu sunt in halul acela in care sa ma consider o epava. ma simt asa din cauza starii mele de sanatate. nu pot duce o viata normala si trebuie sa-mi iau gandul de la orice vis de-al meu. de exemplu, am renuntat la un examen foarte important fiindca trebuia sa merg la pregatire si asta insemna un nou stres pentru mine pentru ca mi-era frica sa nu mi se faca rau. am renuntat si la gandurile de facultate. din acelasi motiv nu pot slabi.
scoala,da, e un mare factor de stres. in principal fiindca trebuie sa ma deplasez pana acolo.
simina, multumesc mult
exact asa imi spune si mama. ca viata e o lupta, ca trebuie sa ma lupt cu mine...si atunci eu ma tot intreb de ce merita sa mai traiesti. sa iti irosesti viata suferind? te tot lupti si intr-un final mori. si ce-ai castigat? nici macar nu ai fost fericit.
nu stiu daca sunt depresiva. ma apuca doar cand mai am cate o criza. in rest pot spune ca incerc sa profit de pauzele in care ma simt bine. si atunci sunt alt om.

[Animis23]

Anterior postat de ilse

va multumesc
sunt o epava nu pentru ca sunt grasa. adica nu sunt in halul acela in care sa ma consider o epava. ma simt asa din cauza starii mele de sanatate. nu pot duce o viata normala si trebuie sa-mi iau gandul de la orice vis de-al meu. de exemplu, am renuntat la un examen foarte important fiindca trebuia sa merg la pregatire si asta insemna un nou stres pentru mine pentru ca mi-era frica sa nu mi se faca rau. am renuntat si la gandurile de facultate. din acelasi motiv nu pot slabi.
scoala,da, e un mare factor de stres. in principal fiindca trebuie sa ma deplasez pana acolo.
simina, multumesc mult
exact asa imi spune si mama. ca viata e o lupta, ca trebuie sa ma lupt cu mine...si atunci eu ma tot intreb de ce merita sa mai traiesti. sa iti irosesti viata suferind? te tot lupti si intr-un final mori. si ce-ai castigat? nici macar nu ai fost fericit.
nu stiu daca sunt depresiva. ma apuca doar cand mai am cate o criza. in rest pot spune ca incerc sa profit de pauzele in care ma simt bine. si atunci sunt alt om.

Ideea e ca ar trebui sa fie pe dos: sa fie totul ok si sa mai ai momente proaste, nu sa te bucuri de fiecare momentel bun, dar rar.

Sa te lupti cu tine inseamna sa te imbunatatesti cum numai tu poti. Pentru ca nimeni altcineva nu poate sa faca asta pentru tine. Lupta cu tine nu trebuie sa fie neaparat o nenorocire, trebuie sa gandesti pozitiv, sa fii sigur ca faci ceva bine pentru tine, si sa nu o vezi ca pe un chin, ci ca pe o plimbare lunga cu un final foarte fericit. Altfel, evident, nu merita sa traiesti.

Sau, daca nu iti place varianta din primul meu paragraf, atunci trebuie sa inveti sa te simti bine si atunci cand nu ti-e asa de bine. Sa iti cobori un pic standardele, sa inveti sa suporti mai mult, ca sa ai o calitate a vietii mai buna, pana la urma.

Stiu ca suna a mult bla bla in teorie. Daca tu nu esti multumita de tine, nimeni nu o sa poata fi multumit de tine si sa te convinga de asta. Tu esti singurul om de pe planeta care te poate ajuta sa te schimbi in bine, sa iti intorci viata pe dos si sa pastrezi numai ceea ce iti doresti, putand sa revii si la visele tale in acelasi timp.

Nu e normal ca o fata tanara sa renunte la facultate pentru niste stari rele. Mergi la doctor, te rog eu frumos, ti-am zis, sunt dintr-o familie de doctori, trebuie sa existe un doctor bun undeva in apropiere care sa te inteleaga si sa te ajute. Asta mi se pare prioritatea numarul unu. Pentru ca nu poti spera la rezolvarea altor lucruri daca nu ai sanatatea si linistea ta zilnic.

Am fost si eu la terapeut acum 2 ani, chiar mi-a placut. Important e sa gasesti o persoana cu care sa iti faca placere sa comunici. Si sora mea ia antidepresive - e o fire mai prapastioasa de felul ei. Am vorbit cu ea de curand despre asta si mi-a zis ca i se pare incredibil ce roz e viata de partea cealalta a paravanului, si ca un mic medicament poate sa faca asta. E tot sora mea, cu sau fara medicamente, dar o vad ca se simte mai bine in ultimul an decat s-a simtit in 20 de ani de cand o stiu...

[SandsofTime]

Buna. Voi incepe direct cu ce cred eu ca ar functiona in cazul tau. Analizeaza bine si spune-mi, in afara de ingrasarea asta brusca ai mai suferit alte traume emotionale/fizice?
Cand te apuca atacul de panica, incearca sa te opresti si sa respiri adanc, ia loc daca te ajuta si concentreaza-te pe respiratie. Alimentatia sanatoasa este singura care va duce la scaderea frecventei acestei anxietati. Cand stai in casa si simti ca te apuca depresia, ca nu ai chef de nimic, da drumul la o melodie si danseaza, sari, baga niste cardio, sarituri cu coarda, aerobic orice. Doar sa te misti. Cu cat esti mai statica cu atat vei deveni mai depresiva si iti vei plange de mila din ce in ce mai des. Cu putina vointa, ambitie, situatia ta se va remedia, nu mai renunta asa usor cum ai dat de un mic obstacol. De asemenea vreau sa te uiti la filmuletul asta si sa imi spui ce simti dupa:

No Arms No Legs No Worries - YouTube

[ilse]

simina, crede-ma ca in ultimul timp mi-am coborat standardele foarte mult. ma multumesc cu mult mai putin si orice chestie marunta ma poate face super fericita daca in momentul acela ma simt acceptabil. nu bine, doar acceptabil. adica atunci cand sunt intr-o stare de rau, dar suportabila, nu sa tremur din toti muschii si sa simt cum se scurge viata din mine. si m-am saturat sa suport. toata viata mea se reduce la ,,a suporta''.
voi merge la cardiolog. am programare peste cateva zile. si prefer sa aud un diagnostic dur decat sa aud ca n-am nimic. nu stiu daca am eu norocul asta...
sandsoftime, multumesc de vizita. da, pot spune ca am suferit o trauma emotionala. dar acum sunt bine si nu mai vad situatia asa neagra. la inceputul verii trecute am aflat ca bunica e bolnava de cancer. la inceput parca traiam un cosmar si imi amintesc ca nu ma puteam opri din plans nici la scoala, dar apoi m-am obisnuit cu ideea. a fost doar socul vestii.
acum referitor la filmulet:am ramas si totusi ma gandeam ca poate daca era un om normal nu ar fi fost atat de optimist si nu si-ar fi trait asa frumos viata.
eu n-am uitat niciodata ce am. sunt fericita ca am un pat in care ma pun in fiecare seara, ca am mancare(trebuia s-o zic si pe asta, nu? ), ca am maini si picioare. dar ce pot face cu astea cand simt ca ma paraseste orice urma de viata, ca nu-mi mai ramane pic de energie in corp ? adevarul e ca daca n-ai sanatate n-ai nimic. poti sa fi si un boschetar care doarme in gara, daca esti sanatos poti face ceva, te poti angaja sau mai stiu eu ce si poti trai fara sa te tarasti prin viata. sanatatea e ca un pasaport. e necesara cand vrei sa pleci, cand vrei sa-ti depasesti limitele de simpla ,,masinarie organica'', cum numesc eu omul. altfel nu produci mai mult decat o planta. bine, poate ceva mai mult...
as mai lasa ceva impresii despre filmulet, dar mai bine ma opresc aici ca cred ca am cam aberat. e noapte si as prefera sa merg in pat, mai ales ca m-am simtit asa bine ca am mutat mobila prin casa se intreaba mama daca nu exista meseria de ,,mutator de mobila'' ca se pare ca asta e printre singurele lucruri la care ma pricep.

[Animis23]

Sunt convinsa ca te pricepi si la altceva decat la mutat mobila. Povesteste-mi mie, la ce facultate ai vrea sa mergi. Unde ti-ai dori sa calatoresti? Daca nu indraznesti sa visezi la asta, zi-mi mie niste povesti despre asta.

Sanatatea e foarte importanta. E bine ca mergi la cardiolog, sa imi spui cum a fost, desi ma indoiesc ca o sa fie un diagnostic "dur". Esti tanara orice ar fi. Si esti anxioasa, deci probabil o sa primesti un medicament si o recomandare sa schimbi anumite chestii. Ceea ce nu are cum sa iti strice. Eu iti tin pumnii si sunt alaturi de tine in continuare...mutatoare de mobila ce esti. By the way, stii ca si asta e o forma de miscare, nu?

[Cassy]

Anterior postat de ilse

simina, crede-ma ca in ultimul timp mi-am coborat standardele foarte mult. ma multumesc cu mult mai putin si orice chestie marunta ma poate face super fericita daca in momentul acela ma simt acceptabil. nu bine, doar acceptabil. adica atunci cand sunt intr-o stare de rau, dar suportabila, nu sa tremur din toti muschii si sa simt cum se scurge viata din mine. si m-am saturat sa suport. toata viata mea se reduce la ,,a suporta''.
voi merge la cardiolog. am programare peste cateva zile. si prefer sa aud un diagnostic dur decat sa aud ca n-am nimic. nu stiu daca am eu norocul asta...
sandsoftime, multumesc de vizita. da, pot spune ca am suferit o trauma emotionala. dar acum sunt bine si nu mai vad situatia asa neagra. la inceputul verii trecute am aflat ca bunica e bolnava de cancer. la inceput parca traiam un cosmar si imi amintesc ca nu ma puteam opri din plans nici la scoala, dar apoi m-am obisnuit cu ideea. a fost doar socul vestii.
acum referitor la filmulet:am ramas si totusi ma gandeam ca poate daca era un om normal nu ar fi fost atat de optimist si nu si-ar fi trait asa frumos viata.
eu n-am uitat niciodata ce am. sunt fericita ca am un pat in care ma pun in fiecare seara, ca am mancare(trebuia s-o zic si pe asta, nu? ), ca am maini si picioare. dar ce pot face cu astea cand simt ca ma paraseste orice urma de viata, ca nu-mi mai ramane pic de energie in corp ? adevarul e ca daca n-ai sanatate n-ai nimic. poti sa fi si un boschetar care doarme in gara, daca esti sanatos poti face ceva, te poti angaja sau mai stiu eu ce si poti trai fara sa te tarasti prin viata. sanatatea e ca un pasaport. e necesara cand vrei sa pleci, cand vrei sa-ti depasesti limitele de simpla ,,masinarie organica'', cum numesc eu omul. altfel nu produci mai mult decat o planta. bine, poate ceva mai mult...
as mai lasa ceva impresii despre filmulet, dar mai bine ma opresc aici ca cred ca am cam aberat. e noapte si as prefera sa merg in pat, mai ales ca m-am simtit asa bine ca am mutat mobila prin casa se intreaba mama daca nu exista meseria de ,,mutator de mobila'' ca se pare ca asta e printre singurele lucruri la care ma pricep.

Sa stii ca e adervarat.. daca n-ai sanatate esti un nimic.Nu mai conteaza nimic atat timp cat esti sanatos.Iti poti creea conditii..
Uite,in mesajul asta ma regasesc si eu.. Acum 4 luni am aflat de asemenea ca bunica are cancer.Trece printr-o perioada foarte grea.. Nu am ramas socata,insa doare.Tin foarte mult la ea, dar oricum, exista minuni ai incredere ! O sa fie bine

[SandsofTime]

Imi pare rau pentru bunica ta. Dar viata merge inainte. Nu cred ca ea si-ar dori ca tu sa iti faci rau si sa suferi atat, cred ca si-ar dori sa fii tanara si sa traiesti cat mai bine. Capul sus, un cardiolog sigur poate depista exact ce problema ai, cu toate ca s-ar putea sa ajunga la concluzia ca si psihicul are un cuvant de spus, deci se va rezuma la cateva pastile + sfaturi dieta sanatoasa, eliminarea anxietatii prin autosugestie si asa mai departe.

[ilse]

simina, ti-am povestit
in prezent mi-as dori sa calatoresc doar pana in bucatarie si inapoi in camera. inainte imi doream oriunde, numai sa calatoresc. ma imaginam o gagica sexy cu pletele-n vant pe un yacht pe-o mare...nu conta care sau intr-o limuzina plimbandu-ma noaptea printre zgarie-nori. sunt superficiala si materialista, stiu
da, o sa zic cum a fost. off...se apropie ziua cand tb sa merg...din nou...
mda, stiu ca e o forma de miscare, dar n-am facut prea mult. adica mutam un dulap, apoi stateam ca mi-era frica sa nu m-apuce tahicardia. apoi il mutam la loc....ca mama la ce slabanoaga e nu poate sa mute nici un ac apropo, odata am dus-o si pe mama in carca era ca un fulg deci daca iti ia nea' politistul permisul (in caz ca nu se mai lasa impresionat de lacrimile tale ) ma chemi pe mine si te duc eu unde vrei. si sunt si confortabila, moale. ca o pernita.
multumesc mult
cassy, mersi...
sandsoftime, multumesc. voi vedea eu...