[Alina82]

Hmmm prieteni adevarati...eu nu prea cred k mai exista asa ceva in ziua de azi...eu merg pe principiul prietena cu toata dar intr-un final cu nimeniadik rad,vb,glumesc,ies la un suc cu oricine...indiferent k te cunosc azi sau de ani de zile...dar problemele,chestiile intime prefer sa le tin pt mine si sa le discut cu mama,cu iubi sau cu amicii virtuali...pt k cei din lumea virtuala nu imi pot face rau....am avut candva 2 best friends care m-au dezamagit crunt si de atunci nici nu am mai vrut sa ma apropii de cineva prea mult...

[Sand]

Anterior postat de Alina82

Hmmm prieteni adevarati...eu nu prea cred k mai exista asa ceva in ziua de azi...

Eu zic ca exista doar ca nu cresc prin copaci, sunt greu de gasit dar nu imposibil. Chestiile intime sunt prea intime ca sa fie discutate cu prietenii cei mai buni, eu asa cred. S-ar pierde ceva din decenta relatiei, parerea mea. Eu spre ex. nu as putea sa scriu in virtual nimic intim, mi-ar fi pur si simplu imposibil, mai ales ca la forum are acces absolut oricine. Cred ca daca nu ai asteptari prea mari...apropo de dezamagire...nici nu te dezamageste lumea prea usor. Nu stiu...zic, imi dau cu parerea fiindca am tot citit aici pe subiect despre persoane dezamagite de prietene. Pur si simplu cand nu ai asteptari foarte mari, poti sa ai surprize placute (foarte!) sau neplacute dar oricum merita incercat.

Cred ca daca o prietena te dezamageste profund, trebuie sa mentii relatia cu ea dar sa o racesti foarte tare, sa o iubesti de la distanta sau cum sa zic...Nimeni nu e perfect, toti au lacune, nici tu, eu, noi nu suntem fara de greseala. Multe fapte regretabile sunt cu adevarat regretate de cei care le-au facut mai tarziu in viata ca se mai lumineaza lumea. Am patit si eu chestii aiurea, am facut si eu rau altora fara sa-mi dau seama. Mi-am cerut si iertare si am fost iertata, sau nu am fost. Unii inteleg, altii nu sunt capabili sa inteleaga, sa ierte.

Parerea mea e ca relatia de prietenie e foarte ca lumea, fiindca poate sa mearga foarte adanc daca este intretinuta si infloreste daca o uzi. Nu tre' sa povestesti neaparat cu persoana respectiva cand ti-a venit ciclul si alte chestii de genul asta, extrem de intime...dar poti sa-i spui ce ai pe suflet si sa o asculti cu atentie cand iti vorbeste. E greu sa gasesti oameni care sa te asculte cu atentie 100%. Asa cum e greu sa inveti sa te porti in societate in fata altora sa nu le faci rau. O vorba aruncata, o gluma "fina" poate sa faca ravagii in sentimentele unuia mai sensibil. Bunul simt e foarte de apreciat intr-o relatie de prietenie si in lumea de azi, in general.

Asta e doar parerea mea. Dar e sincera.

[Alina82]

Nu spun k nu ai dreptate Sand....dar repet eu prefer sa nu mai am prietenii foarte stranse...si nu ma refer la povestit chestii foarte intime...ci pur si simplu problemele si realizarile mele prefer sa le impart cu familia...si eventual cu prietenii virtuali....prea multi oameni am vazut in jurul meu care in fata pareau intelegatori si plini de compasiune...si cum se intorcea pers cu pricina cu spatele...cum incepeau...ah las k asa ii trebuie,k a facut si a dres....asa k decat sa fiu compatimita si inteleasa in fata si in spate....prefer sa tin pt mine detaliile cu adevarat importante....e drept k poate unii ar merita sa ii cunosc mai bn...sa le acord mai multa incredere...dar nu am nici timp si nici vointza necesara sa vad cine merita si cine nu....in plus au fost si circumstantele vietii care m-au facut sa gandesc asa....dupa ce cel mai bun prieten cu care ai impartit o tigare si un colt de paine...te lasa pe drumuri fara sa ii faci nik...nush dak mai vreau sa mai acord incredere cuiva....

[Sand]

Anterior postat de Alina82

....dupa ce cel mai bun prieten cu care ai impartit o tigare si un colt de paine...te lasa pe drumuri fara sa ii faci nik...nush dak mai vreau sa mai acord incredere cuiva....

Pai asta e o intamplare si numai una prin care a trebuit sa treci ca sa inveti ceva. Ce? O sa aflii mai tarziu. Nu stiu cand. Vreodata. Poate o sa patesti asa inca de 10 ori pana sa te inveti minte.

Poate trebuie sa inveti sa nu te inchizi ci sa te deschizi ca nu toti oamenii de pe acest pamant sunt identici si nimeni nu gandeste precum celalalti, nimeni nu simte ca altul. Sunt nuante si nuante, lumea nu e facuta din alb si negru.

Cei care s-au purtat mizerabili nu au fost prieteni, au fost ce sa zic...vai de capul lor, si-au facut karma proasta cu gesturile lor si vor plati pentru asta candva.

Nu te inchide la noi prietenii adevarate in real. Nu discut de virtual acuma. Poate peste 3-5 ani o sa gasesti o prietena ideala si nu o sa o recunosti pentru ca te-ai decis deja sa te inchizi la asa ceva. Asta e tot ce zic. O sa vezi, o sa te schimbi cu timpul, oamenii evolueaza treptat, toata lumea se lumineaza cate putin.

Nu zic ca nu esti luminata, nu ma intelege gresit, pur si simplu imi spun parerea si-ti doresc sa ai parte de oameni ca lumea, luminosi. Si o sa vezi ca ei exista daca te uiti bine, mai acorda-le o sansa. Exista o zicere in engleza, "hope for the best, prepare for the worst" (spera la ce-i mai bun, pregateste-te pentru ce-i mai rau). Asa si tu, deschide-te la ce-i mai bun si fereste-te de ce-i rau. Pe cat posibil, normal ca mai da lumea cu noi in tine, ce sa-i faci. Da' se usuca si cade pana la urma.

[Alina82]

Nu pot sa spun decat k akm asa gandesc...poate k timpul va inchide ranile vechi si va deschide alte orizonturi...de patit nu o sa mai patesc asa ceva...eu sunt genul de om care dak s-a fript cu ciorba a 2 a oara sufla si in iaurt...asa k de akm incolo am invatat lectia...nu o sa mai merg niciodata pe o singura varianta fara sa am si o iesire de urgentza....poate k voi trece peste...poate ma voi schimba in timp...nu stiu...si "usa" nu e inchisa cu sapte lacate....asa cum am spus vb cu toata lumea...ies la un suc..la shopping...ascult pe toata lumea...dar prefer sa vb mai putin...cel putin despre mineI will hope for the best...but I am always prepared for the worst

[Mariucuta]

Buna.Pot spune ca am o prietena...chiar doua care mi-au fost alaturi mereu la bine si la rau.Sunt o fire mai rece,care nu arata tot ce simt,care asteapta sa i se dea pentru a da si ea inapoi.Ele mereu m-au inteles si una dintre ele,care imi e si colega de banca,s-a luptat mult pentru a ma face sa fiu mai calda si sa imi arat sentimentele cu masura.Acestei prietene ii datorez multe si nu cred ca sunt in stare sa ii dau nici pe jumatate.Acum a devenit o fire vorbareata si am inceput sa socializez multe datorita ei.Am avut si "prieteni " care in fta imi erau fideli si loiali si pe la spate ma faceau albie de porci...Am suferit mult dar am stiut sa trec si sa invat,oarecum,din greselile facute in trecut.

[deadcountess]

Cam grea intrebarea

Am prietene, probabil ca sunt "adevarate" atata timp cat le numesc prietene si nu cunostinte. Oamenii falsi nu prea au ce cauta pe langa mine (evident sufleteste, ca doar e o tara libera ) Nu am o prietena anume, cum spun fetele mai sus "best friends forever", in general nu prea imi place sa povestesc intimitati cu prietenele.

Cel mai bun prieten este sotul meu, am trecut prin foarte multe impreuna, probabil ca el este persoana care ma cunoaste cel mai bine, si e singura persoana cu care pot discuta absolut orice.

[dara]

Eu cred ca am cateva prietene bune si apropiate (sa zicem in jur de 10, asa, ca sa dau un nr.), din care aprox 1/3 cunoscute mai intai virtual, dupa care una dintre ele a si locuit la mine niste luni (ne stim deja de ani zile, am fost si in excursii impreuna si in tot felul de situatii). Am avut si un prieten cunoscut printr-o tipa care fusese cunoscuta virtual si cu acela eu si sotul meu am locuit vreo 3-4 ani si ne vizitam si acum, doar ca s-a mutat in alt oras. Nu prea am chestii pe care sa nu le impartasesc cu prietenele, doar ca-s diferite de la persoana la persoana. Lucrurile pe care nu le impartasesc difera de la una la alta, in functie de ce simt dinspre persoana aceea, cum ar reactiona. Adica uneia pot sa-i impartasesc o chestie pe care alteia nu i-o voi impartasi.
Am avut prietene cu care s-au racit relatiile - dar prietenii din acestea bazate pe vecinatate, cum le zic eu...ca adica erau prin aceeasi zona intamplator (bloc, scoala) nu pentru ca aveam valori sau preocupari comune - cum s-a intamplat mai tarziu sa-mi fac prieteni (adica pe alte baze) - pasiunea pentru psihologie, pasiunea pentru motociclism, etc. Si cam asa am interpretat racirea...ca am facut alegeri diferite in privinta valorilor si preocuparilor.

Vreun rau direct nu stiu sa-mi fi facut vreodata vreo prietena si daca m-au barfit cred ca m-au barfit tot cu prietene de-ale mele si niciuna nu-mi voia raul, adica cred ca barfeau (daca se poate numi asa) la modul '...nu face bine ca face la treaba x, o sa aiba probleme' - adica nu cu rautate gratuita, ci ingrijorate.

Vorba lui Sand, poate nici eu nu le cer marea cu sarea...eu stiu, sa imi imprumute sume de bani mari sau al caror imprumut le-ar crea probleme sau sa ma primeasca sa dorm in casa lor daca ele nu au cum, sau oricum ceva ce ar reprezenta un chin pt ele indiferent din ce motiv. Sau daca nu stiu, intreb si daca-s refuzata nu interpretez ca rea vointa sau dezamagire. Ma gandesc ca poate nici eu nu voi putea sa fac ceva din ce ma vor intreba ele la un moment dat. Am incredere ca nu ma refuza din rautate, ci pentru ca nu pot cu adevarat sa faca acel lucru.

Adevarul e ca m-au pasionat de mica legaturile adanci cu oamenii, dincolo de conveniente si mereu am vrut sa vad pana unde poate merge treaba. Altfel mi-ar fi parut o lume rece si goala. Cu fiecare sunt la diferite niveluri de profunzime si cred ca am un reflex bun pana unde sa merg si pe cine sa aleg in asa fel incat sa nu am probleme.
Mai am si o droaie de amice, de multe ori persoane din asociatii umanitare, ONG-uri care lupta pt. diverse cauze, ziariste care pun suflet in ce fac, oameni deosebiti, poate am fi devenit chiar prietene daca am fi avut mai mult timp.
Imi place sa "umblu dupa suflete deosebite", mi se pare cel mai fascinant lucru din lume. Poate asa m-am imprietenit cu un tip pe care multi n-ar da 2 bani, insa omul, desi are doar 10 clase, a ajuns programator la Nokia in Finlanda [mare autodidact]...si daca te uiti la el, probabil multa alta lume n-ar da in continuare 2 bani (desi persoana ar da cuiva si ultimii bani de mancare, daca celalalt ar avea mai mare nevoie) [nu e murdar, doar ca nu e standard - are parul lung pana la fund, par f. curat si ingrijit, e cat mine de inaltime si are burtica]...dar vorba aia, de ce m-as lua dupa look la un prieten.

Desi nu ierarhizez chiar asa, as putea zice cumva ca cel mai bun prieten este tot sotul.

In rest cred ca am avut curaj intotdeauna sa ma deschid in fata persoanelor care mi-au placut mult de tot, iar asta cred ca m-a ajutat enorm la profunzimea relatiilor.

Si un alt criteriu, din cate imi dau seama, in mare parte aleg prietenii si pe baza de nivelul de empatie pe care simt ca il au. Daca se pot pune f. bine in pielea altuia, il inteleg si pot simti ce simte acea persoana - atunci automat nu vor putea face prea mult rau (pt ca ar simti si ei din cauza empatiei). Asta mi-am explicat abia tarziu, cand am fost intrebata ce calitate esentiala tre' sa aiba prietenii mei si am raspuns (fara sa ma fi gandit pana atunci la asta) ca empatie multa (stiu si ca din cauza ca am urat lipsa de empatie la viata mea, dar din greu asa am urat-o candva, destula vreme).

Cred ca e o posibilitate extrem extrem de mare ca si Slabuta sa fie un suflet deosebit, care m-a impresionat teribil, insa eu mai am ceva reminiscente de probleme cu pozitiile de autoritate si ma apropii mai greu de acestea .

[AnDrAdAxl]

DAAAA!am o prietena foarte foarte .......foarte buna!Mereu ma intelege si imi da cele mai bune sfaturi.E singura persoana cu care nu am ajuns niciodata sa ma cert desi eram suparate una pe alta.Suntem prietene de vreo 4 ani si stim tot una despre alta.Este si aici pe site: Dienusha.O fata de miliarde!

[amy0404]

Acum o luna as fi spus "cred", acum spun, ferm convinsa, AM o prietena buna.

Pentu mine termenul de prieten bun inseamna mult. Nu ma refer aici doar la discutii ca intre fete sau chestii mai intime, ci la acel prieten care atunci cand esti jos vine si te ridica, acel om care se lasa pe el pt tine, nu care doar iti da sfaturi si te asculta. Cel care face ceva pt tine din inima, cu sufletul deschis, nu pt ca ar avea un motiv ascuns sau ca asteapta ceva in schimb.

Eu sunt mai neincrezatoare de fel, nu am incredere in oameni. Am crezut mereu ca daca te deschizi in fata cuiva la un moment dat te va rani sau va folosi acel lucru impotriva ta. Imi pare rau sa spun asta, dar am considerat mereu omul ca fiind rau/rautacios prin propria-i natura.

Insa am intalnit o persoana minunata acum 2 ani, care a fost foooarte deschisa de la inceput. Atat de deschisa incat m-a facut sa imi ridic niste semne de intrebare asupra propriilor conceptii si limite impuse.

Am constatat cat este de adevarat: prietenul la nevoie se cunoaste. Mi-a fost si imi este alaturi in momente in care oamenii de la care aveam pretentii s-au retras. Este trist, dar asa se cern prietenii.