[lidiuta]

Azi
md clasic
3 mere mici
170 grame ficăţei la cuptor, o roşie, 3 castraveţi, baton alesto
două iaurturi mici
diseară cred ardei umplut, un bol supă doar zeamă.

[lidiuta]

Cateva mituri.

1.Daca nu te antrenezi pana transpiri nu lucrezi destul de greu

A transpira nu este neaparat un indicator al efortului. Transpiratia este modul corpului de a se raci. Este posibil sa arzi un numar mare de calorii fara sa transpiri.

2. Aparatele sunt un mod mai usor de antrenament, pentru ca faci corect de fiecare data

Cu toate ca la prima vedere se pare ca un aparat iti pune corpul automat in pozitia buna si te ajuta sa faci exercitiile corect, acest lucru se intampla doar daca este ajustat pentru inaltimea si greutatea ta.
Daca nu ai un antrenor sau pe cineva care sa stie care este setarea potrivita pentru tine poti sa faci la fel de multe greseli de forma si functionalitate si risti sa te accidentezi la un aparat ca atunci cand lucrezi cu greutati libere sau orice fel de antrenament care nu implica aparate.

3.Poti simti diferit durerea in timp ce te antrenezi.

Activitatea de fitness nu ar trebui sa doara in timpul efectuarii, iar daca doare, ori o faci gresit , ori deja ai o leziune.
Cat despre “ trecerea peste durere sau cui pe cui se scoate", nu se recomanda. Daca doare, opreste-te si odihneste-te apoi vezi daca durerea trece. Daca nu se opreste dupa ce incepi exercitiul, mergi la un doctor.

4.Multe persoane folosesc durerea musculara ca un indicator pentru cat de bun este antrenamentul.

Durerea musculara este cauzata de intinderi mici in fibrele musculare, microfisuri musculare sau microrupturi musculare, durerea poate aparea si daca schimbi des programul de lucru, dar daca durerea persista mai multe zile, inseamna ca ai exagerat.
Daca simti durere dupa fiecare antrenament, nu ii dai timp corpului sa se recupereze si te supraantrenezi.
Pentru a preveni durerea ar trebui sa te incalzesti inainte de fiecare antrenament si sa faci streching dupa. Daca simti durere, fa pauza o zi sau cat ai nevoie si repeta exercitiul care ti-a cauzat durere la o intensitate mai mica.

5.Pentru a pierde in greutate trebuie sa fac ore de cardio si sa tai din calorii?

Asta nu este neaparat adevarat. Daca iti restrictionezi caloriile la un nivel sub BMR (rata metabolismului bazal), metabolismul incetineste si forteaza corpul sa vrea sa stocheze grasime. Daca faci doar cardio nu iti definesti musculatura si arzi din masa musculara (0.5 kg de muschi ard de la 20 pana la 100 de calorii pe zi, iar 0.5 kg de grasime ard doar 8 calorii pe zi).

6.Dieta este de ajuns pentru a sustine pierderea in greutate

Vei pierde in greutate in scurt timp taind din calorii, dar alimentatia echilibrata si antrenamentul tin kilogramele deoparte. Prin exercitii se pierd calorii. Se dezvolta si musculatura care ocupa mai putin loc decat grasimea. Tesutul muscular are nevoie de mai multe calorii decat tesutul adipos. Cu alte cuvinte: cu cat ai mai mult tesut muscular activ, cu atat arzi mai multe calorii.

7.Daca fac multe abdomene in fiecare zi ard grasimea de pe talie.

Acesta este inca un mit comun. Tine minte ca nu exista nici un mod de a arde tesutul adipos dintr-o singura parte a corpului. Facand doar abdomen in fiecare zi nu vei arde grasimea de pe talie. Tesutul adipos nu poate fi redus decat de pe intregul corp. Aceasta poate fi facuta consumand mai putine calorii decat arzi. Daca vrei “patratele” va trebui sa ajustezi aportul de calorii si sa faci antrenament regulat. Antrenamentul accelereaza metabolismul care in schimb arde mai multe calorii si tesut adipos. Din pacate, grasimea din jurul taliei este cea mai dificil de pierdut. Abdomenele si alte exercitii pentru abdomen iti vor face abdomentul tare, dar daca nu inlaturi stratul adipos, “patratelele” nu se vor vedea.

8.Poti manca orice atata timp cat faci exercitii

Antrenamentul si alimentatia corecta sunt doua aspecte diferite. Pentru a fi tonifiata masa musculara si a construi o structura corporala atletica trebuie sa te antrenezi si sa urmezi o alimentație potrivita. Daca vrei sa acoperi o dieta proasta prin exercitiu vei fi dezamagit. Ar trebui sa ai o dieta sanatoasa pentru a oferi corpului energia necesara pentru exercitiu si recuperare. Cel mai bun mod pentru a obtine rezultate este sa ai un echilibru intre o alimentatie sanatoasa si antrenament. Bineinteles poti sa trisezi cu masa intr-o zi libera din cand in cand, dar facand asta in mod regulat nu te va ajuta.
Indiferent de obiectiv, nutritia joaca un rol important.
Tot de la v.vasile citire. Aviz noua!

[lidiuta]

Marea provocare: să nu reacţionez mâncând la stres, veşti proaste, oboseală sau, din contră, relaxare prea mare.

[adinico]

o zi frumoasa Lidi, in ciuda ploii de azi

[lidiuta]

Iti multumesc, Adriana,la fel va doresc si eu. Nu ploua/inca/la noi.
Ma bucur sa va citesc chiar daca nu scriu pe aici, am un proiect urgent la job si fac tot posibilul sa iasa repede dar mai ales bine.

[lidiuta]

Pentru sănătatea dumneavoastră, urinați de minimum trei ori pe zi, cel puțin doi litri de lichid.“ Vi s-ar părea absurd un astfel de mesaj, în pauza de publicitate? Dacă avem reguli privind consumul de lichide, de ce n-am avea reguli și în privința altor nevoi fiziologice?

În 2009, CNA și International Advertising Association au inițiat o campanie de educare a populației „pentru sănătate și alimentație sănătoasă“ care cuprindea și mesajul de avertizare „Pentru o viață sănătoasă, consumați zilnic minimum doi litri de lichide“. Fără a specifica ce înseamnă „lichide“, mesajul a fost interpretat de fiecare după bunul plac: unii s-au bucurat că cei doi litri de bere pe care îi consumă zilnic se încadrează în conceptul de „viață sănătoasă“, alții, mai anxioși, s-au speriat de eventualele consecințe dramatice ale consumului redus de lichide și s-au străduit să consume peste doi litri, deși n-ar fi avut nevoie de mai mult de 1,5 litri. Mulți continuă să creadă că „lichide“ se referă strict la consumul de apă și ajung astfel să bea zilnic, pe lîngă sucuri, ceaiuri, ciorbe sau supe, și doi litri de apă „recomandați de medic“.

Nu după mult timp de la începutul acestei campanii, am aflat și de aplicațiile pe mobil care te avertizează că e timpul să bei un pahar cu apă, fie că ți-e sete, fie că nu. „Altfel uit să beau apă“ (?!), spun cei care folosesc astfel de aplicații.

Cu siguranță, băutul apei a fost unul dintre comportamentele (bazate pe nevoi fiziologice) care au însoțit specia umană de la începuturi pînă în prezent. În zilele noastre te întrebi însă cum am supraviețuit, fără mesaje de avertizare și fără aplicații pe mobil care să ne aducă aminte că trebuie să bem apă. În timp ce alții își petrec o bună parte din timp și din viață căutînd și transportînd apa, element vital pentru supraviețuire, noi, privilegiați fiind să o avem oricînd la dispoziție, „uităm“ să bem apă. Să termini un proiect sau să închei o ședință pare că e mai important pentru supraviețuirea omului modern decît îndeplinirea unor necesități fiziologice.

Din nefericire, același tip de mesaj îl regăsim și în cazul alimentației: reguli peste reguli, privind tipul de alimente pe care „ai voie“ să le consumi, cum să le combini și, în special, în ce cantitate. Mult prea des, chiar specialiștii recomandă restricția alimentară, în ciuda faptului că aceasta s-a dovedit o tehnică ineficientă (ba chiar contraproductivă) în scăderea ponderală. Studiile arată că creșterea în greutate este proporțională cu numărul de diete pe care le ții; altfel spus, cu cît ții mai multe diete, cu atît ai șanse să devii mai gras.

Este de înțeles că oamenii simt nevoia unor reguli simple după care să se ghideze, iar oferirea acestor reguli („nu mînca după ora 18“, „ferește-te de pizza și de paste“ etc.) le conferă, pe moment, un sentiment de control și siguranță. Spaima că „ai putea fi gras“ (bine susținută de o industrie de servicii și produse de slăbit, care valorează sute de miliarde de dolari) îi împinge pe oameni la adoptarea unor metode complet nesănătoase și ineficiente de control al greutății corporale și al alimentației. Regulile nu mai vin acum (doar) de la medic, ci și prin e-mail, aplicații, cărți, blog-uri și campanii media, care reglementează modul în care răspundem unor nevoi fiziologice, în special privind consumul de alimente și de lichide.

Însă nevoile fiecăruia dintre noi sînt diferite și variază de la o zi la alta. Nici măcar un medic personal nu ar putea calcula cu precizie de cîtă apă are nevoie corpul tău într-o zi călduroasă, cînd culegi porumbul la țară, sau într-o zi de iarnă în care dai zăpada din parcare la minus -120C. Singurul care știe de cîtă apă sau energie avem nevoie este propriul creier, însă nu putem „auzi“ semnalele lui atunci cînd sîntem concentrați pe reguli, și nu pe senzații fizice.

Pe măsură ce urmezi reguli externe pentru a răspunde nevoilor organismului, vei pierde din ce în ce mai mult contactul cu propriul corp. Astfel, mulți dintre cei care țin diete ajung să nu mai știe cînd le este foame și cînd sînt sătui, devenind „surzi“ la ceea ce le transmite corpul lor.

În contradicție cu cei care susțin alimentația bazată pe reguli, pe frica de îngrășare și pe rușinea față de propriul corp, s-a născut conceptul de „alimentație intuitivă“, care propune o alimentație bazată pe recunoașterea și satisfacerea nevoilor individuale, renunțarea la diete, acceptarea greutății și formei corporale prezente, practicarea exercițiului fizic de plăcere și creșterea abilităților de a gestiona emoțiile (pentru a scădea riscul mîncatului emoțional). Alimentația intuitivă o regăsim la nou-născuți, care își bazează aportul energetic pe senzația de foame și sațietate, liberi de reguli privind cantitatea optimă. De multe ori însă, această abilitate înnăscută de a mînca intuitiv începe să se piardă încă din perioada diversificării, cînd părinții încearcă să controleze cantitatea de alimente pe care o consumă copilul, temîndu-se fie că mănîncă prea puțin, fie că mănîncă prea mult.

Dezvoltate de doi dieteticieni specializați în tratamentul tulburărilor de alimentație, principiile alimentației intuitive sînt adoptate de tot mai mulți specialiști din întreaga lume (numiți și „non-diet dietitian“ – dieteticieni non-dietă) și predate în școli din SUA, Europa și Australia în cadrul orelor de educație pentru sănătate. Tot mai multe studii certifică beneficiile alimentației intuitive nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra sănătății psihice, aceasta reducînd totodată riscul dezvoltării tulburărilor de alimentație.

Revenind însă la campaniile mass-media pentru sănătate, absolut necesare, acestea pot transmite, cu cele mai bune intenții, mesaje neclare, ineficiente sau chiar contraproductive. Un studiu realizat în SUA asupra mesajelor privind obezitatea a făcut o analiză a acestora în funcție de nivelul de stigmatizare și nivelul de motivare pe care îl induc. Printre cele mai motivante mesaje sînt „Mănîncă bine. Mișcă-te mai mult. Trăiește mai mult“ sau „Mănîncă o varietate de fructe și legume colorate în fiecare zi“. Au fost identificate însă și o serie de mesaje stigmatizante, precum „Un copil gras va fi un adult gras“ sau „Obezitatea în copilărie este abuz asupra copilului“. În România prea des se întîmplă ca persoanele cu greutate corporală mai ridicată să fie subiectul stigmatizării, uneori chiar din partea specialiștilor care ar trebui să le ofere sprijin. De altfel, problema stigmatizării greutății corporală se regăsește și într-un material al Biroului Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății care arată că 69% din adulții cu obezitate au trăit experiența stigmatizării în relație cu personalul medical. Consecințele stigmatizării obezității sînt, printre altele, marginalizarea și izolarea socială, stimă de sine scăzută, depresie și gînduri de suicid, evitarea activității fizice și evitarea îngrijirilor medicale. Recent, m-am bucurat însă să văd o reclamă la un produs de igienă corporală, care îndeamnă la realizarea a 5000 de pași zilnic, reușind să evite orice referire la greutate corporală și prezentînd activitatea fizică într-un mod amuzant și plăcut.

Așadar, pentru sănătatea dumneavoastră, luați-vă pauze. Fiți atenți la semnalele corpului, hidratați-vă atunci cînd simțiți că vă este sete, mîncați atunci cînd vă este foame, opriți-vă din mîncat cînd vă simțiți sătui. Îngrijiți-vă corpul și mintea.
autor r.chiscu, art din dilema veche. Mi/a mers la inima. Lung, dar bun!

[Q88]

L-am citit cu plăcere. Mulțumim că ai găsit timp pentru a scrie.

[lidiuta]

Nu l-am scris, ci doar copy și paste.

[lidiuta]

Fructele sunt sanatoase, insa ingrasa.

Ne putem gandi ca din punct de vedere caloric 1g = 4 calorii, la fel ca proteina.
Plus ca fructele contin fibre si stim ca aceste fibre incetinesc eliberarea zaharului din fructe in sange, dar ce se intampla cand bem suc de fructe si renuntam la fibre sau mancam prea multe fructe.
Pe de o parte este cantitatea de zahar (fructoza)
, iar pe de alta parte este raspunsul hormonal al organismului la acest tip de zahar.

In functie de cat de coapte sunt fructele cantitate de zahar sau nivelul de dulce (concentratia de dulce) difera, de la 1 lingurita in 100g de afine pana la 3 lingurite in 100 g de struguri.
Ca sa aveti o idee a cantitatii de zahar din unele fructe va ofer cateva exemple.

100 g Mango: 2.7 lingurite cu zahar
100 g Banana: 2,5 lingurite cu zahar
100 g Ananas: 2 lingurite cu zahar.
100 g Struguri: 3,15 lingurite cu zahar
100 g Mere : 2.11 lingurite cu zahar
100 g Kiwi : 1,82 lingurite cu zahar
100 g Capsuni : 0,9 lingurite cu zahar
100 g Mure : 0,9 lingurite cu zahar
100 g Afine : 2 lingurite cu zahar
100 g Rosii: 0,53 lingurite cu zahar

Consumul unei cantități mari de zahăr – mai ales alimente bogate în fructoză, poate crește nivelul hormonului foamei – grelina, în timp ce scade nivelul hormonului suprimant al foamei – peptidă YY (PYY).
Fructoza crește apetitul, prin influențarea unei zone a creierului numită hipotalamus. Hipotalamusul are mai multe funcții – precum reglarea apetitului, a caloriilor arse, precum și metabolismul carbohidraților și grăsimilor.
Studiile efectuate au indicat că fructoza are impact asupra hipotalamusului prin stimularea neuropeptidelor responsabile de senzația de foame – molecule ce comunică unele cu altele, influențând activitatea cerebrală, în timp ce scad semnalul senzației de sațietate.
Organismul este predispus la pofta de dulce; dorința de a consuma zahăr este alimentată de senzația plăcută oferită de aceste alimente și băuturi dulci.
Studiile arată că alimentele dulci activează anumite zone ale creierului, responsabile cu plăcerea, dar și centrul de recompense din creier, ceea ce te poate face să îți fie din ce în ce mai poftă.
Un studiu efectuat pe 19 subiecți a arătat că după consumul la 300 ml dintr-o băutură dulce, subiecții au avut o activitate cerebrală mai intensă la urmărirea unor imagini cu alimente bogate în calorii (prăjituri și pizza), iar nivelul hormonului responsabil de reducerea apetitului, GLP-1, a scăzut.
Astfel, zahărul consumat influențează hormonii și activitatea cerebrală, crescând poftele de dulce.

v.vasile, fb

[adinico]

interesant ...multumim Lidi !