[ali_lumi]

Anterior postat de Suzume

Sa resuscitez si eu topicul cu povestea mea

Eu cu B (asa ii zic eu lui, il cheama Bogdan) ne-am cunoscut tot pe net. Eram eu innebunita cu hub-urile de DC++ si stateam pe chat-urile alea toata ziua. El era mare admin si facea misto de pustoaice ca mine, asta prin 2004. Eram in primul an de liceu si dupa ce renovasera ai mei apartamentul mi-au bagat si internet.
Palavrageam cu el rar, nu discutii cine stie ce, facea conferinte cu altii din lista lui in care ma baga si pe mine si jucam fazan .

Dupa ce-mi schimb id-ul de messenger (pentru ca imi pusesem o parola mega-kilometrica in germana si o uitasem) n-am mai tinut legatura cu el pana in 2008. Imi lasase el comentariu pe hi5 si i-am trimis mesaj gen "remember me?" iar el mi-a cerut id-ul in reply.

Aveam niste discutii mega-lungi, imi zicea ca sunt draguta, etc etc dar eu eram mai retrasa ca stiu ce smecher era el, plus ca nu-i stiam varsta reala si aveam impresia ca are 25-26 de ani. Eu de mult aveam planificat sa dau admitere la farmacie in Constanta pentru ca Bucurestiul nu-mi place deloc si plus ca era o chestie standard pentru toti pe care ii cunosteam, terminau liceul se duceau la Bucuresti, nu Iasi, nu Craiova, nu Cluj, Bucuresti. Vroiam sa ies din tipar.

Dupa ce dadusem admiterea planificasem cu el sa iesim la un suc dar o dadusem rau in bara la examen ca imi schimbase metodologia la grile si aveam emotii ca nu intru. Plus ca nu mai aplicasem la nicio alta facultate pentru ca stiam sigur ca intru aici. Asa ca am anulat intalnirea cu el, o luna cand ma intorceam in august la ziua finei mele.

Si in cele din urma ne-am intalnit . Eu tremuram, el la fel dar ca sa nu para mai putin "macho" se lua de mine ca de ce tremur. Ne balbaiam amandoi. A fost cea mai exceptionala zi din viata mea. Ne-am plimbat prin tot judetul in ziua aia, Cheile Dobrogei, statiuni, peste tot.

A doua zi m-a dus in port si am stat pe malul marii pana s-a inserat, uuuu . Si in cele din urma am aflat ca este doar cu un an si jumatate mai mare ca mine, nu cu 6-7 cat credeam eu.

Super cute povestea voastra

[Suzume]

Anterior postat de andra_aly

frumoasa poveste suzi sa fiti fericiti

Multumim la fel

[Suzume]

Anterior postat de ali_lumi

Super cute povestea voastra

Saru'mana. Acum ca m-ai citat tu ai citit si eu ce-am scris. Mi-au dat lacrimile . Ce dorky sunt.

[CezaraCezarului]

Am citit atat de multe povesti de dragoste incat mi-au dat lacrimile. Sunt o romantica fara speranta. Vorba vine, sperante am multe. V-o spun si pe a mea, sper ca nu va iesi prea lunga, eu nu prea stiu sa fiu concisa in exprimare.

Am venit in Bucuresti la facultate din micul orasel Medias, judetul Sibiu. Pentru un tip, bineinteles. Cred ca de atunci mi-am si promis sa nu mai iau niciodata decizii pentru altcineva. Despre tipul respectiv, odata ce m-am mutat aici, la 400 de kilometri de casa, am aflat ca avea o iubita de 8 ani de zile si ca nu avea nicio intentie sa o paraseasca. In primele doua saptamani ale sederii mele in metropola, am stat in gazda la o batranica. Era simpatica, dar fuma prea mult si imi cerea mereu bani cu imprumut. Nu aveam voie sa vin cu nimeni acasa, fata sau baiat. Intra mereu in camera peste mine cu chef de vorba. Si incet incet nervii se adunasera. Mai ales ca fiind singura la parinti ma obisnuisem cu pacea micului oras din Ardeal, unde nimeni nu intra peste mine, nimeni nu se grabea, nimeni nu era nervos. Si intr-o noapte, cam in a 13-a zi dupa ce ma mutasem acolo, am decis ca voi pleca. Toata noaptea mi-am facut bagajele in liniste, ingrozita de faptul ca maine dimineata voi fi nevoita sa ii spun femeii ca plec. La 1 noaptea l-am sunat pe tatal meu, in aceeasi noapte am vorbit cu fata la care urma sa ma mut (garsoniera in care mai stau si acum) si dimineata pe la 6 tatal meu era in Bucuresti, vorbind cu tanti, explicandu-i ce si cum. Sarmana a ramas tare dezamagita, dar eu nu mai rezistam. M-am mutat in cursul acelei zile, cred ca era vineri, si apoi am mers in Medias. Duminica seara m-am intors singura in Bucuresti, gata sa o iau de la capat. Am luat metroul Gara de Nord, am schimbat frumos la Eroilor, am ajuns la Armata Poporului. Pe la statia Politehnic am observat un barbat absolut minunat, exact pe placul meu (mie imi place stilul acela "escaped from prison", imbracat in negru, cu parul scurt si barba). Ma uit. Se uita. Ma uit. Se uita. Coboram la aceeasi statie. O luam pe acelasi drum. La un moment dat l-am pierdut. Toata noaptea ma gandisem la el. Intamplarea a facut ca eu sa am un site pe care imi inregistrez muzica, site care in acelasi timp iti arata care sunt vecinii tai muzicali (oameni care asculta acelasi tip de muzica). Cine era primul meu "vecin"? El. Cred ca in minutul urmator i-am si scris un mesaj, am si primit raspuns, aveam id-ul si cateva ore mai tarziu stiam ca viata mea nu va mai fi la fel. Imi trimisese poezii scrise de el, discutam ce nu mai reusisem sa discut cu nimeni. A doua zi ne-am intalnit si am aflat ca el sta in blocul din fata mea (daca ma uit atent il pot vedea de pe balcon iesind din casa). Si-am mai aflat ca intalnirea noastra din metrou a fost o coincidenta incredibila, din moment ce e el iesise in seara aceea deprimat, singur, dupa ce fusese refuzat de un amic pentru o iesire la o bere. Daca s-ar fi intalnit cu acel prieten nu ne-am fi cunoscut niciodata. Sau cine stie. Si in seara aceea am mers prin Cismigiu, timizi, cam speriati, discutandu-l pe Cioran plini de fervoare. Cand am ajuns la Rondel, ne-am asezat sub capul lui B.P. Hasdeu. M-a sarutat. Cred ca a fost cel mai neasptat sarut. Nici nu mi-a trecut prin cap ca ar putea sa ma placa. Eram plina de complexe si atunci, cum sunt si acum. Restul... e istorie. Si de atunci in fiecare an pe 16 octombrie mergem la statuia lui Hasdeu si ne sarutam.

[andra_aly]

uiiii ce romatic frumoasa poveste voastra diana
multi pupici de acum incolo de 16 noiembrie
pai tu esti de_a mea de langa sibiu?

[CezaraCezarului]

Anterior postat de andra_aly

uiiii ce romatic frumoasa poveste voastra diana
multi pupici de acum incolo de 16 noiembrie
pai tu esti de_a mea de langa sibiu?

Sunt, sunt. Ardealu-i fruncea.

[andra_aly]

Anterior postat de CezaraCezarului

Sunt, sunt. Ardealu-i fruncea.

m-ai facut sa rad

[Suzume]

Frumoasa poveste Diana. Ma fascineaza oamenii care discuta si despre literatura/cultura intr-o relatie. E altceva decat ce-ai facut azi? A, da? Si eu.

[CezaraCezarului]

Anterior postat de Suzume

Frumoasa poveste Diana. Ma fascineaza oamenii care discuta si despre literatura/cultura intr-o relatie. E altceva decat ce-ai facut azi? A, da? Si eu.

Mai mult vorbim despre literatura, societate si istorie decat despre lucrurile obisnuite, asadar normale. E amuzant cand iesim in Cora si toata lumea cu cate-o bere, un cheeseburger povestind de ziua de maine si noi cu mancarea facuta de mine (suntem obligati sa ne vedem acolo, la mine nu se prea poate, deh, garsoniera) discutand despre cat de damnati sunt oamenii. Uneori mi se pare ca e disfunctionala treaba asta si ca suntem doar doi intelectuali ce stau de vorba. Dar apoi ne sarutam si imi trece.

[riky]

daca tot exista topicul asta..poate ma pot descarca si eu...sa va povestesc mai pe scurt ultimii 2 ani din viata dpv sentimental...totul a inceput pe 2 august 2008 pe malul marii, dupamasa, la Neptun. O tipica replica "ai un ceas"....nu prea inspirat dar destul de simpatic....a doua zi iar pe plaja , a treia zi....a patra am iesit prin statiune la plimbare , la lumina lunii, pe faleza....la intoarcere, primul sarut....si asa s-a terminat tot sejurul de 10 zile....apoi in bucuresti, the love story continua pana prin decembrie...din decembrie , inainte de revelion....toata ideea mea despre o relatie frumoasa incepe sa se clatine...incep certurile, si din ce in ce mai rau...in iulie 2009 prima tentativa de despartire sub pretextul ca nu am acceptat sa ma duc cu el la munte in vacanta de iarna....intr-un final si-a dat seama de greseala facuta si au inceput rugamintile de genul "iarta-ma sunt un prost"....ok....toate bune si frumoase o luna de zile dupa care balul incepe...again. telefoane non stop cu intrebari : ce fac, unde sunt?, crize de gelozie nejustificate....a doua tentativa de despartire tot de la el venita sub pretextul ca am plecat prea devreme de la un party cu el, vrand sa ajung acasa sa pot dormi ( a doua zi aveam scoala).....si tot asa am tinut-o cu 6 tentative de despartire.toate venite de la el sub diverse pretexte..impacare din nou cu aceeasi replica....da...stiu...naiva de mine inca tindea sa creada ca omul se poate schimba de dragul meu...GRESEALA....cireasa de pe tort a venit in noiembrie anul acesta cand mama lui a venit in Bucuresti si lui i-a venit ideea ca intr-o vineri sa iesim toti trei in oras....am refuzat frumos pentru ca eu vinerea am meditatii si ajun gde obicei acasa la 9 seara...rupta de obosita , plecata de la 7 jumate dimineata de`acasa....evident ca si-a iesit a n`a oara din pepeni si a decis sa ne despartim...eu am zis ok....ajunsesem la capatul puterilor.....dupa nici 2 ore de la hotarare...ma trezesc cu el la usa, ai mei fiind acasa....de-a dreptul penibil...am hotarat sa-i dau un ultimatum pana la sfarsitul lui decembrie 2009, daca nu isi revizuieste atitudinea s-a zis cu relatia...pe 26 decembrie am fost invitata la pijama party -ul colegei de banca, deci eram doar fete...nu va puteti imagina cum a facut la aflarea vestii, iar in timpul petrecerii am fost nevoita sa-mi inchid telefonul pt ca nu se oprtea din sunat..la 12 noaptea am deschis telefonul pentru a-l suna pe tata sa vina sa ma ia cu masina insa in loc sa reusesc sa-l sun pe tata, ma sua domnul, fiind mai mult decat "ciupit" si spunandu-mi ca se distreaza de minune cu niste fete (nu mintea pentru ca se auzeau pe fundal) si incepand sa-mi explice cum ele l-au facut sa se simta excelent ceea ce eu nu reusisem in 2 ani de zile( probabil ca aici avea dreptratea lui deoarece nu m-am culcat cu el, acceptand sa astepte pana intram eu la facultate, asa stabilise el pt amandoi).am inchis automat telefonul si l-am sunat pe tata de pe telul colegei mele . a doua zi suna disperat pe fix cerandu-si scuze. nu i-am zis nimic. am hotarat sa lasam sa se linisteasca apele. finalul a fost exact cum banuiti, in decembrie am hotarat sa-i zic frumos si diplomat ca nu se mai poate, nu imi mai permit sa ma consum pentru el non stop, in special anul acesta cand cariera mea se decide in urma examenelor si visele mele pot deveni realitate....spre marea mea uimire a reactionat ca un ultim birjar, nu imi permit sa va citez cuvintele lui, au inceput amenintarile de genul "ma sinucid", sau de genul 'o sa te distrug".....evident acestea au incetat cand am povestit totul parintilor mei si au pus 9 in special tata) piciorul in prag....asa am hotarat sa ramanem amici...insa el a continuat sa conditioneze : ramanem amici pana dupa examenele mele, ca dupa sa reluam relatia deoarece sustine ca se schimba, si ca nu poate trai fara mine bla bla bla. si desi am refuzat clar aceasta conditie si am hotarat intr-un final sa ramanem DOAR amici, el continua de fiecare data cand prinde ocazia sa-mi reproseze k el a stat dupa mine si a sperat ca dupa admitere eu sa ma culc cu el si ca el e sigur ca primul venit dupa el va fi si primul sosit....evident dupa ce imi rosteste aceste cuvinte isi cere scuze sub pretextul ca il termina gandul ca m-a pierdut ( sau poate doar gandul ca nu m-a avut)....si uite asa se termina prima mea relatie serioasa, prima mea dragoste....dar nu-i nimic...din greseli invatam nu?...acum voi trai cu frica caci relatiile sunt placute la inceput, pana cand omul ajunge sa-si arate adevarata fata....regret ca am fost naiva, regret acele momente frumoase in care chiar simteam ca sunt iubita, dar nu regret hotararea luata si incapatanarea mea de a nu ma culca cu el...cine stie..poate regretam mai tarziu....si uite asa acum sunt singurica si ma lupt pentru implinirea visului meu : cariera de viitor medic.............. si evident visul de a deveni slabuta...sper ca nu am fost prea off topic insa simteam nevoia sa scriu undeva povestioara mea...poate vad is pareri....daca v-am plictisit imi cer scuze